luni, 7 decembrie 2009

Folosirea TIC in procesul de predare-invatare

In acest secol este resimtita, mai mult ca oricand, nevoia de a asista invatarea prin intermediul tehnologiei informatice si comunicationale.
Acest modul este structurat pe trei capitole – “Utilizarea tehnologiei informatice si comunicationale in procesul de predare”, “Utilizarea tehnologiei informatice si comunicationale in procesul de invatare”, “Evaluarea invatarii care integreaza tehnologia informatica si comunicationala” – si se poate adapta mai multor scopuri de invatare:
- instrumentarea cadrelor didactice in domeniul practicilor novatoare in ceea ce priveste predarea/invatarea/evaluarea;
- stimularea creativitatii cadrelor didactice in ceea ce priveste proiectarea predarii si a evaluarii progresului elevilor;
- descoperirea de solutii flexibile pentru folosirea calculatorului la orice ora de curs si in activitatile extracurriculare;
- stimularea invatarii prin fructificarea motivatiei elevilor de a folosi calculatorul.

Modulul a fost conceput astfel incat sa poata reprezenta un instrument real de imbogatire a activitatii practicianului, in conditiile racordarii la rezultatele cercetarilor curente din domeniul educational.

Utilizarea tehnologiei informatice si comunicationale in procesul de predare

“Tehnologia, prin ea insasi, nu schimba si nu imbogateste predarea si invatarea. Cheia pentru introducerea cu succes a tehnologiei in predare si invatare... consta in acordarea unei atentii sporite managementului proceselor, strategiei, structurii si mai ales rolurilor si deprinderilor”.
Desfasurarea procesului de instruire necesita anticiparea de catre profesor a activitatilor din clasa. Aceasta inseamna construirea strategiei predarii care presupune identificarea deprinderilor si a informatiilor pe care trebuie sa si le insuseasca elevul; profesorul este cel care decide si este responsabil asupra a “ce”, “cum” si “cand” se invata.
Proiectarea demersului didactic se concretizeaza in parcurgerea urmatoarelor etape:
- Lectura, intelegerea si interpretarea programei;
- Stabilirea unitatilor de invatare;
- Planificarea calendaristica orientativa;
- Proiectarea unitatilor de invatare.
Conceptul care face diferenta fata de abordarea traditionala a proiectarii demersului didactic – proiectarea pe lectii – este unitatea de invatare. Unitatea de invatare reprezinta un ansamblu de lectii, congruent din punct de vedere al obiectivelor urmarite, unitar din punct de vedere thematic, cu activitati adecvate, subordonate obiectivelor, si desfasurandu-se cu resurse specifice.
Unitatea de invatare contureaza o structura didactica deschisa si flexibila, care se desfasoara pe o perioada determinata de timp, care are ca scop formarea unui comportament specific la elevi si care da libertatea manifestarii creative a profesorului intr-un cadru delimitat de obiectivele/competentele/continuturile programei scolare. Deci, conceptul de unitate de invatare are rolul de a materializa conceptul de demers didactic personalizat, flexibilizand proiectarea didactica.
Continuturile si obiectivele de referinta/competentele specifice ale programelor trebuie grupate pe unitati de invatare, care apoi se detaliaza, in timpul proiectarii, pe lectii. Pentru a identifica unitatile de invatare, trebuie avute in vedere principalele caracteristici ale acestora:
- unitatea de continuturi;
- coerenta obiectivelor/competentelor;
- continuitate in timp;
- finalizarea prin evaluare.
Pentru a fi eficiente unitatile de invatare trebuie planificate astfel incat sa se tina cont de finalitati si organizate in jurul unor concepte importante. O unitate de invatare nu este privita ca o colectie de informatii individuale si separate, ci ca o parte a unei retele a domeniului, din perspectiva cunostintelor si a deprinderilor de format. Identificarea unitatilor de invatare se poate realiza, practic, urmarind algoritmul urmator:
= Se identifica teme din programa, in jurul carora se pot grupa continuturi specificate de aceasta;
= Se identifica continuturi din programa care pot fi associate unei anumite teme;
= Se detaliaza continuturile identificate din programa, daca este cazul;
= Se identifica obiective de referinta/competente specifice care ar putea fi realizate/formate prin aceste continuturi;
= Se verifica in ce masura ansamblul obiective/competente – continuturi permite o evaluare pertinenta; se renunta sau se adauga unele obiective/competente si continuturi, care se vor avea in vedere pentru alte unitati de invatare.
Proiectarea unitatii de invatare consta in parcurgerea urmatoarelor etape:
-Identificarea obiectivelor de referinta/competentelor specifice = In ce scop voi face ?
-Selectarea continuturilor disciplinare = Ce voi face ?
-Analiza resurselor = Cu ce voi face ?
-Stabilirea activitatilor de invatare = Cum voi face ?
-Stabilirea instrumentelor de evaluare = Cat s-a realizat ?
Rezultatele acestui demers se inscriu intr-un tabel care trebuie sa cuprinda urmatoarele rubrici:
-Continuturi = apar detalieri de continut necesare in explicitarea anumitor parcursuri;
-Obiective de referinta/competente specifice = se trec numerele care insotesc obiectivele de referinta sau competentele specifice din programele scolare, vizate prin unitatea de invatare respectiva ;
-Obiective operationale = sunt tinte de urmarit, atat in etapa construirii activitatilor de invatare, cat si in etapa elaborarii instrumentelor de evaluare, pentru a ne asigura ca elevii studiaza aprofundat, in mod corespunzator, o zona definita de programa scolara ;
-Activitati de invatare = pot fi extrase din programa scolara si completate, adecvate, modificate, in mod corespunzator strategiei propuse pentru atingerea obiectivelor.
= se construiesc prin corelarea continuturilor cu obiectivele de referinta/competentele specifice si sunt orientate spre atingerea unui scop, redat prin tema activitatii ;
-Resurse = se specifica: mijloacele, timpul, locatia, formele de organizare a clasei, elemente care asigura buna functionare a activitatilor de invatare ;
-Evaluare = se mentioneaza metodele/instrumentele de evaluare aplicate pentru aprecierea/masurarea nivelului de realizare/formare a obiectivelor/competentelor care insotesc fiecare activitate de invatare.
- Planificarea calendaristica si unitatile de invatare = se stabilesc la inceputul anului. Este recomandabil ca proiectarea unitatilor de invatare sa se realizeze pe parcurs, deoarece in acest fel proiectul va fi cu atat mai apropiat de realitatea clasei si a nivelului de cunoastere atins la momentul aplicarii acestuia.


Operationalizarea obiectivelor

Operationalizarea obiectivelor exprima comportamente observabile si masurabile. Aceste obiective descriu asteptarile in ceea ce priveste rezultatele invatarii, definirea lor operationala cuprinzand:
a) indicarea comportamentului observabil;
b) conditiile in care trebuie sa se manifeste comportamentul respectiv;
c) criteriile performantei acceptabile.
Comportamentul observabil (prevazut ca rezultat al invatarii), din randul celor sase mari categorii ale domeniului cognitiv, se poate recunoaste in exemplele de “verbe actiuni“ (a reda, a transforma, a aprecia, etc.), din tabelul de mai jos, care rezuma Taxonomia lui Anderson si Krathwohl.
Este necesara si precizarea conditiilor de punere in evidenta a comportamentului urmarit: “Pe baza ... “,“Fiind date ... “,“Utilizand ...“, “Cu ajutorul ...“.
In definirea operationala a obiectivelor este necesara cuprinderea criteriilor performantei, mai ales atunci cand, pe baza acestor obiective, se elaboreaza itemi pentru teste. Acestea presupun indicarea nivelului de rezolvare a sarcinii de lucru, concordanta cu un anumit standard, etc. - aceste criterii variind in dependenta de scopul evaluarii.
Recurgerea in practica scolara, in special, la taxonomia domeniului cognitiv elaborata sub conducerea lui Benjamin Bloom (1956) a pus in evidenta, atat avantajele utilizarii acesteia, cat si punctele mai putin reusite. Anderson a realizat o revizuire a acesteia, asa-numita Taxonomie revizuita, care cuprinde categoriile urmatorare, ordonate dupa gradul de complexitate a operatiilor solicitate:

Reamintire→Intelegere→Aplicare→Analiza→Evaluare→Creare
Corelarea unei serii de verbe indicand un anumit comportament, cu modele de intrebari si cu tipuri de demers instructional, este realizata in tabelul de mai jos, in vederea facilitarii intelegerii diferentelor dintre aceste comportamente.